La ce capitol România a depășit Grecia / Companiile elene își reorientează investițiile în România / Grecii părăsesc sistemul bancar și mizează pe energie, infrastructură și retail

Pentru mulți ani, antreprenorii din Grecia au privit România drept o „piață ieftină” de proximitate, ideală pentru relocarea producției sau deschiderea unor puncte de vânzare. Această paradigmă s-a modificat radical.

Datele preliminare Eurostat pentru anul 2025 indică un Produs Intern Brut pe cap de locuitor în România, ajustat la prețuri, echivalent cu 78% din media Uniunii Europene. În contrast, Grecia stagnează la nivelul de 68%, ocupând penultimul loc în clasamentul blocului comunitar.

Populația de 19 milioane de locuitori nu formează însă o piață omogenă. Regiunea București-Ilfov raportează un PIB pe cap de locuitor aproape dublu față de media europeană. Totuși, zonele rurale continuă să trăiască cu venituri substanțial mai mici. Această discrepanță impune o strategie geografică atentă pentru orice investitor care vizează extinderea în România, conform unei analize The Total Business.

Schimbarea de paradigmă a consumatorului român

Românii și-au adaptat comportamentul de consum în anul 2026. Presiunea a venit dinspre un deficit bugetar record, estimat la 7,9% din PIB în 2025. Pentru a reduce acest decalaj, Guvernul a majorat Taxa pe Valoarea Adăugată la 21% începând cu luna august a anului precedent. Economia a înregistrat o creștere modestă de doar 0,7% în 2025, iar inflația a urcat la 6,6% în septembrie 2026.

Sondajele recente reflectă această schimbare de atitudine. O cercetare realizată pe un eșantion de peste 1.000 de consumatori urbani arată că opt din zece persoane analizează cu strictețe prețurile în mediul online. Mai bine de jumătate dintre respondenți intenționează să limiteze achizițiile de bunuri neesențiale. Această presiune obligă companiile să acorde o atenție sporită poziționării prețului și raportului calitate-preț.

Retragerea băncilor și ascensiunea sectorului energetic

Grecia rămâne al zecelea cel mai mare investitor străin în România. Volumul investițiilor elene a atins pragul de 3,8 miliarde de euro la finalul anului 2024. Totuși, structura acestui capital s-a transformat complet. În deceniile trecute, prezența grecească era sinonimă cu sectorul bancar și cel al telecomunicațiilor. Astăzi, aceste sectoare au fost părăsite aproape în totalitate.

Băncile grecești s-au retras în principal ca efect direct al crizei financiare din Grecia. Instituțiile-mamă au fost obligate să își consolideze capitalul și să se concentreze pe piața internă. Eurobank, Piraeus Bank și National Bank of Greece și-au vândut sucursalele din România.

Alpha Bank a păstrat doar o participație de 9,9% în UniCredit Bank Romania, după vânzarea filialei locale. În domeniul telecomunicațiilor, OTE a renunțat treptat la rețelele de telefonie fixă și mobilă, și a finalizat procesul de vânzare către Orange.

Noul val de investiții elene se concentrează pe domenii strategice:

• Energie: Compania PPC deține cea mai mare investiție grecească din România, după achiziția integrală a operațiunilor Enel în 2023. Metlen și HELLENiQ ENERGY investesc masiv în dezvoltarea parcurilor fotovoltaice.
• Infrastructură și industrie: AKTOR execută lucrări majore de infrastructură feroviară și rutieră. Hellenic Cables operează o fabrică de profil în București, iar subsidiara Alumil Rom Industry este listată la bursa locală.
• Retail și FMCG: Coca-Cola HBC operează trei fabrici, Grupul Hellenic Dairies (Olympus) deține o fabrică la Brașov și un centru logistic, iar rețeaua Jumbo continuă expansiunea, cu un nou magazin programat pentru 2026 în Baia Mare.

România anului 2026 impune investitorilor greci o abordare strategică nouă. Țara nu mai reprezintă doar o variantă de producție la costuri reduse, ci o piață matură, extrem de competitivă, unde succesul depinde de un plan de afaceri riguros.